Condițiile de acordare a cetățeniei române, literă cu literă

Actualizat: 30 octombrie 2026

Pentru a primi cetățenia română la cerere, ca străin, trebuie să îndeplinești cumulativ cele șapte condiții din art. 8 alin. (1) al Legii 21/1991: ședere legală de 8 ani (sau 5 ani dacă ești căsătorit cu un cetățean român), loialitate, vârsta de 18 ani, mijloace de trai, bună conduită, limba română și cunoașterea Constituției și a imnului. Dacă lipsește oricare dintre ele, cererea se respinge, iar legea precizează că orice îndoială privind îndeplinirea unei condiții duce la respingere. Mai jos găsești fiecare condiție explicată, cu documentele prin care o dovedești.

Litera a): șederea legală în România

Este condiția care îi exclude pe cei mai mulți candidați grăbiți. Legea cere să locuiești legal pe teritoriul României de cel puțin 8 ani. Dacă ești căsătorit cu un cetățean român și locuiești împreună cu acesta, termenul este de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei.

Câteva detalii care contează:

Șederea trebuie să fie legală, adică pe baza unui drept de ședere. La depunere ți se cere permisul de ședere pe termen lung, valabil, și o adeverință de la Inspectoratul General pentru Imigrări care arată perioada de ședere legală.
Potrivit art. 8, anii calendaristici în care ai stat în afara României mai mult de 6 luni nu se iau în calcul la stabilirea perioadei de ședere. Dacă ai lucrat un an în străinătate, acel an nu intră în socoteală.
Pentru soțul sau soția unui cetățean român, căsătoria singură nu ajunge: legea cere și conviețuirea.

Reducerea termenului de 8 ani

Termenul poate fi redus cu până la 3 ani (art. 8 alin. 2 și 3) pentru:

cetățenii statelor membre UE, ai statelor SEE și ai Confederației Elvețiene;
persoanele născute în România din părinți care locuiau legal în țară;
refugiații recunoscuți care au făcut eforturi serioase de integrare, în condițiile legii.

Pentru primele două categorii, legea cere și participarea activă la viața economică sau alte contribuții notabile. Reducerea nu e automată: Comisia pentru cetățenie o apreciază de la caz la caz.

Litera b): loialitatea față de statul român

Trebuie să dovedești, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român și să nu întreprinzi sau să sprijini acțiuni împotriva ordinii de drept ori a securității naționale. Trebuie să declari că nici în trecut nu ai făcut asta.

Concret, depui o declarație notarială pe proprie răspundere, iar Comisia solicită informații de la autoritățile competente. Nu ai cum să pregătești altfel această condiție decât printr-un istoric curat.

Litera c): vârsta de 18 ani

Cererea de acordare o face un adult. Copiii minori nu depun cerere separată pe art. 8: ei pot dobândi cetățenia odată cu părinții, la cererea acestora (art. 9). Dacă minorul are cel puțin 14 ani, este nevoie de consimțământul lui.

Litera d): mijloace legale pentru o existență decentă

Trebuie să ai asigurate în România mijloace legale de trai, în condițiile stabilite de legislația privind regimul străinilor. Lista actelor ANC cere dovezi pentru ultimii 3 ani, în funcție de sursa veniturilor:

salariu: copie legalizată a contractului de muncă și adeverință cu salariul net lunar;
afacere proprie: actul constitutiv, bilanțul anual, hotărârea de distribuire a dividendelor și dovada plății impozitului, certificatul de atestare fiscală;
chirii: declarația unică, certificatul de atestare fiscală, adeverințele de venit de la ANAF;
pensie: cuponul de pensie sau alte dovezi.

Tot aici intră și dovada locuinței: contract de închiriere înregistrat, contract de vânzare-cumpărare, contract de comodat sau declarație notarială de găzduire, însoțite de extras de carte funciară.

Litera e): bună comportare și lipsa condamnărilor

Trebuie să fii cunoscut cu o bună comportare și să nu fi fost condamnat, în țară sau în străinătate, pentru o infracțiune care te face nedemn de a fi cetățean român. Dovada principală este cazierul judiciar detaliat din țara de origine, apostilat sau supralegalizat și tradus legalizat. Dacă ai mai multe cetățenii, ai nevoie de cazier din fiecare țară. Detalii în articolul despre cazierul judiciar pentru cetățenie.

Dacă ești cercetat penal în timpul procedurii, Comisia poate suspenda analiza dosarului.

Litera f): limba română și noțiuni de cultură și civilizație

Trebuie să cunoști limba română și să ai noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, în măsură suficientă pentru a te integra în viața socială. Condiția se verifică la interviu, prin trei probe: dictare, citirea unui text la prima vedere și răspunsuri orale. Nivelul nu e definit printr-un certificat, ci prin capacitatea de a te exprima clar, coerent și corect. Vezi cum se verifică limba română.

Litera g): Constituția și imnul național

Ultima condiție cere să cunoști prevederile Constituției României și imnul național. Se verifică tot la interviu: o parte din întrebări vizează Constituția (drepturi, îndatoriri, autoritățile statului), iar dictarea folosește de regulă un text din Constituție. Pentru imn, cel mai sigur e să știi pe de rost strofele cântate la ceremonii. Vezi articolul despre imnul național.

Persoanele puse sub consiliere judiciară sau tutelă specială nu susțin interviul pentru literele f) și g), potrivit art. 8 alin. (5).

Cum verifică ANC condițiile

La depunere, funcționarii verifică dacă ai actele obligatorii; fără ele, cererea nu se înregistrează.
Comisia pentru cetățenie analizează condițiile a)–e) și cere informații de la alte autorități. Dacă lipsesc acte, ți le cere și ai un termen pentru completare.
Dacă aceste condiții sunt îndeplinite, ești programat la interviu, într-un termen care nu depășește 6 luni.
Comisia întocmește un raport, iar președintele ANC emite ordinul de aprobare sau de respingere.

Pentru pregătirea interviului, o aplicație precum Civio te ajută să exersezi întrebări din aceleași domenii, în Mod Examen. Lista completă de documente este în checklist-ul pentru dosarul de cetățenie.

Întrebări frecvente

Se pun la socoteală anii petrecuți în România ca student?

Contează șederea legală, dar Comisia apreciază fiecare dosar, iar la depunere ai nevoie de drept de ședere pe termen lung. Cere adeverința de la Inspectoratul General pentru Imigrări ca să vezi ce perioadă îți este recunoscută și, dacă e neclar, întreabă ANC.

Cât timp pot sta în străinătate fără să pierd anii de ședere?

Potrivit art. 8, anul calendaristic în care ai stat în afara României mai mult de 6 luni nu se ia în calcul. Concediile și deplasările scurte nu afectează, în principiu, calculul.

Ca cetățean UE, depun după 5 ani?

Legea permite reducerea termenului de 8 ani cu până la 3 ani pentru cetățenii UE, SEE și elvețieni, dacă îndeplinesc și cerințele privind participarea la viața economică sau alte contribuții. Reducerea nu e automată.

Ce se întâmplă dacă nu îndeplinesc o singură condiție?

Condițiile sunt cumulative, deci cererea se respinge. Poți depune o cerere nouă după 6 luni de la respingere, când situația ta s-a schimbat.

Pregătește-te pentru interviul de cetățenie cu Civio: peste 590 de întrebări verificate, Mod Examen, repetiție spațiată și pregătire pentru interviu.

Articol cu scop informativ. Civio nu este afiliată cu nicio instituție a statului român; verifică întotdeauna cerințele actuale pe cetatenie.just.ro.