Cetățenia română prin căsătorie: ce înseamnă concret

Căsătoria cu un cetățean român nu îți aduce automat cetățenia română. Ea îți scurtează doar perioada de ședere cerută: în loc de 8 ani de ședere legală în România, ai nevoie de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei, dacă locuiești împreună cu soțul sau soția. Toate celelalte condiții ale procedurii de acordare (art. 8 din Legea 21/1991), inclusiv interviul la ANC, rămân valabile.

Mitul „cetățeniei prin căsătorie”

Multe persoane cred că, după nuntă, e suficientă o cerere pentru cetățenie. Legea română nu funcționează așa. Încheierea, desfacerea sau anularea căsătoriei dintre un cetățean român și un străin nu schimbă, prin ea însăși, cetățenia niciunuia dintre soți. Nu există o procedură separată numită „cetățenie prin căsătorie”. Există procedura obișnuită de acordare, cu o facilitate pentru soții cetățenilor români.

Excepția practică apare când soțul străin are el însuși ascendenți români, de exemplu un bunic din Basarabia. Atunci poate folosi redobândirea (art. 10 sau 11), fără legătură cu căsătoria. Vezi diferența dintre acordare și redobândire.

Ce cere legea, concret

Art. 8 alin. (1) lit. a) îți cere să locuiești legal în România de cel puțin 8 ani sau, dacă ești căsătorit cu un cetățean român și locuiești împreună cu acesta, de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei. De aici rezultă trei elemente:

  1. Căsătoria trebuie să existe de cel puțin 5 ani la depunerea cererii. Anii de concubinaj dinaintea nunții nu contează pentru acest termen redus.
  2. Trebuie să locuiți împreună. Legea vorbește explicit despre conviețuire. Dacă soții trăiesc separat, facilitatea nu se aplică.
  3. Trebuie să locuiești legal în România. Cei 5 ani se raportează la șederea în țară. La depunere ți se cer permisul de ședere pe termen lung, valabil, și adeverința Inspectoratului General pentru Imigrări privind perioada de ședere.

Regula generală privind absențele se aplică și aici: anii în care ai stat în afara României mai mult de 6 luni nu se iau în calcul.

Exemple practice

Ana și Marco. Marco, cetățean italian, s-a căsătorit cu Ana, româncă, în 2019 și locuiesc împreună la Brașov din 2018. În 2026 are peste 5 ani de căsătorie și conviețuire în România, deci poate depune pe art. 8, cu termen redus. Fiind cetățean UE, s-ar putea califica teoretic și pentru reducerea de până la 3 ani a termenului de 8 ani, dar varianta cu căsătoria este mai clară.

Elena și Ahmed. S-au căsătorit în 2023, iar Ahmed locuiește legal în România din 2015. Nu are 5 ani de căsătorie, dar are peste 8 ani de ședere, deci poate depune pe regula generală.

Irina și Tom. Tom s-a căsătorit cu Irina în 2018, dar familia a trăit în Marea Britanie până în 2024. Anii petrecuți în străinătate nu se pun la socoteală, așa că Tom încă nu îndeplinește condiția de ședere.

Celelalte condiții nu se schimbă

Soțul străin trebuie să îndeplinească și restul condițiilor din art. 8:

Ultimele două se verifică la interviu, pe care soțul străin îl susține la fel ca orice alt solicitant. Faptul că partenerul e român te poate ajuta la exersarea limbii, dar comisia nu face nicio scutire pe acest motiv.

Ce acte în plus îți trebuie

Pe lângă actele standard pentru art. 8, lista ANC include pentru acest caz:

Dacă v-ați căsătorit în străinătate, căsătoria trebuie, de regulă, transcrisă în registrele de stare civilă românești de soțul român. Verifică înainte ca actul să fie în regulă. Lista completă este în checklist-ul de acte.

Ce se întâmplă dacă vă despărțiți

Facilitatea se bazează pe căsătorie și conviețuire. Dacă divorțați sau nu mai locuiți împreună înainte de a îndeplini condițiile, termenul redus nu se mai aplică și revii la regula celor 8 ani de ședere. Dacă procedura e deja în curs, situația se analizează de la caz la caz. Merită să ceri lămuriri de la ANC sau de la un avocat. Schimbările de stare civilă se comunică ANC, potrivit anunțurilor autorității.

Copiii cuplului

Copilul născut dintr-un părinte cetățean român este, de regulă, cetățean român prin naștere, indiferent dacă s-a născut în România sau în străinătate. Nu are nevoie de dosar la ANC, ci de transcrierea certificatului de naștere sau de înregistrarea nașterii în România. Copiii minori ai soțului străin dintr-o relație anterioară pot dobândi cetățenia odată cu părintele, în condițiile art. 9. Vezi cetățenia pentru copii.

Cum te pregătești pentru interviu în cuplu

Soțul român poate fi un partener excelent de studiu: citiți împreună un articol din Constituție în fiecare seară, exersați dictarea și puneți-vă întrebări de istorie și geografie la cină. Dacă vrei un plan structurat, o aplicație ca Civio îți oferă sute de întrebări pe categorii și un Mod Examen cu întrebări aleatorii. Vezi și cum să înveți pentru examenul de cetățenie.

Întrebări frecvente

Primesc cetățenia română automat dacă mă căsătoresc cu un român?

Nu. Căsătoria doar reduce perioada de ședere cerută la 5 ani de la data căsătoriei, cu condiția conviețuirii. Trebuie să depui cerere pe art. 8 și să treci interviul.

Contează anii de dinainte de căsătorie?

Pentru termenul redus de 5 ani, se numără de la data căsătoriei. Dacă ai însă 8 ani de ședere legală în total, poți aplica regula generală, indiferent de căsătorie.

Trebuie să trăim în România?

Da, pentru procedura de acordare ai nevoie de ședere legală în România. Anii în care ai stat în străinătate mai mult de 6 luni nu se iau în calcul.

Soțul meu român trebuie să vină la depunerea dosarului?

Legea cere prezența solicitantului și a copiilor incluși în cerere, pentru preluarea datelor biometrice. Pentru soțul român se depune dovada cetățeniei. Verifică pe cetatenie.just.ro dacă se cer și alte formalități.

Pregătește-te pentru interviul de cetățenie cu Civio: peste 590 de întrebări verificate, Mod Examen, repetiție spațiată și pregătire pentru interviu.

Descarcă din App Store

Articol cu scop informativ. Civio nu este afiliată cu nicio instituție a statului român; verifică întotdeauna cerințele actuale pe cetatenie.just.ro.