Simbolurile naționale ale României: drapelul, stema, imnul și Ziua Națională

Actualizat: 30 octombrie 2026

Simbolurile naționale ale României sunt stabilite de art. 12 din Constituție: drapelul tricolor albastru-galben-roșu, cu benzile dispuse vertical, Ziua Națională, la 1 Decembrie, imnul național „Deșteaptă-te, române!”, stema țării și sigiliul statului. Fiecare are o zi dedicată sau o lege care îi reglementează folosirea: 26 iunie este Ziua Drapelului Național, iar 29 iulie, Ziua Imnului Național. Iată ce înseamnă fiecare simbol și ce trebuie să știi despre el la interviu.

Ce spune Constituția

Art. 12 din Constituția României prevede:

drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roșu;
Ziua Națională a României este 1 Decembrie;
imnul național al României este „Deșteaptă-te, române!”;
stema țării și sigiliul statului se stabilesc prin legi organice.

Pentru interviu, acest articol merită învățat aproape cuvânt cu cuvânt, pentru că e scurt și apare des. Vezi și articolele importante din Constituție.

Drapelul

Tricolorul românesc are trei benzi verticale egale: albastru lângă lance, galben la mijloc și roșu la exterior.

Pe scurt, despre istoria lui:

culorile apar împreună în simbolistica Țării Românești și a Moldovei încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea;
în 1848, revoluționarii din Țara Românească au adoptat tricolorul ca steag național, cu deviza „Dreptate, Frăție”;
după Unirea din 1859 și în Regatul României, tricolorul a devenit drapelul statului;
în perioada comunistă, în centrul drapelului se afla stema Republicii;
în decembrie 1989, revoluționarii au decupat stema comunistă din drapel. Steagul cu gaură în mijloc a devenit simbolul Revoluției.

26 iunie este Ziua Drapelului Național, în amintirea adoptării tricolorului de revoluționarii de la 1848. Arborarea drapelului, intonarea imnului și folosirea sigiliilor cu stema sunt reglementate de Legea nr. 75/1994.

Bine de știut: drapelul României seamănă cu cel al statului Ciad. Diferența ține de nuanța albastrului, iar subiectul apare uneori ca o curiozitate la discuții, nu ca întrebare de bază.

Stema

Stema României are ca element central o acvilă de aur cu capul spre dreapta, care ține în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în cea stângă un sceptru. Din 2016, acvila poartă din nou pe cap coroana, element care fusese eliminat după 1990. Pe pieptul acvilei se află un scut împărțit în cinci câmpuri, care reprezintă provinciile istorice:

Țara Românească: acvilă de aur cu o cruce în cioc, între un soare și o lună;
Moldova: cap de bour negru, cu o stea între coarne, însoțit de o roză și o semilună;
Banatul și Oltenia: un pod de aur cu două arcade, din care iese un leu de aur ce ține o sabie;
Transilvania, inclusiv Crișana și Maramureșul: o acvilă neagră, iar dedesubt șapte turnuri (cetăți), plus un soare și o lună;
Dobrogea: doi delfini afrontați.

La interviu, e suficient să poți descrie acvila și să știi că scutul reprezintă provinciile istorice, eventual cu un simbol sau două: bourul pentru Moldova, delfinii pentru Dobrogea, cele șapte cetăți pentru Transilvania.

Imnul național

Imnul național este „Deșteaptă-te, române!”, cu versuri de Andrei Mureșanu (poezia „Un răsunet”, scrisă în 1848). Muzica este atribuită, în mod tradițional, lui Anton Pann. Cântecul a fost intonat spontan în timpul Revoluției din decembrie 1989 și a devenit imn de stat în 1990.

Poezia are 11 strofe, dar la ceremoniile oficiale se cântă, de regulă, strofele 1, 2, 4 și 11. 29 iulie este Ziua Imnului Național. Art. 8 din Legea 21/1991 cere expres cunoașterea imnului de către solicitanții de cetățenie, așa că merită să-l știi pe de rost. Detalii, inclusiv strofele, în articolul despre imnul național al României.

Ziua Națională

1 Decembrie este Ziua Națională a României, stabilită în 1990. Ea amintește de Adunarea de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, care a hotărât unirea Transilvaniei cu România și a desăvârșit Marea Unire. Este zi liberă legală, marcată prin parade militare, cea mai cunoscută fiind cea de la Arcul de Triumf din București. Vezi Ziua Națională a României.

Alte simboluri și zile cu încărcătură națională

Pe lângă simbolurile din Constituție, câteva repere apar des în discuțiile despre identitatea românească:

limba română, limba oficială (art. 13), sărbătorită la 31 august, Ziua Limbii Române;
ia românească, sărbătorită în ultima perioadă prin Ziua Universală a Iei, la 24 iunie;
Mărțișorul, inclus de UNESCO, alături de alte țări, în patrimoniul cultural imaterial;
24 ianuarie, ziua Unirii Principatelor, zi liberă legală;
9 mai, Ziua Independenței, care coincide cu Ziua Europei.

Cum înveți simbolurile pentru interviu

Memorează art. 12 din Constituție, pentru că rezumă tot.
Desenează stema, chiar și schematic, și numește fiecare câmp.
Învață strofele imnului cântate la ceremonii, citindu-le cu voce tare zilnic, timp de o săptămână.
Leagă fiecare simbol de o dată: 26 iunie (drapelul), 29 iulie (imnul), 1 Decembrie (Ziua Națională).

Civio are o categorie dedicată simbolurilor naționale, pe care o poți parcurge în câteva sesiuni scurte. Pentru context mai larg, vezi și sărbătorile legale din România.

Întrebări frecvente

Care sunt culorile drapelului României și în ce ordine?

Albastru, galben și roșu, cu benzi verticale, în această ordine de la lance spre exterior, potrivit art. 12 din Constituție.

Ce reprezintă cei doi delfini de pe stemă?

Delfinii reprezintă Dobrogea, provincia de la Marea Neagră. Fiecare dintre cele cinci câmpuri ale scutului simbolizează una sau mai multe provincii istorice.

Când este Ziua Drapelului și Ziua Imnului?

Ziua Drapelului Național este la 26 iunie, iar Ziua Imnului Național la 29 iulie.

Cine a scris imnul României?

Versurile îi aparțin lui Andrei Mureșanu, care le-a scris în 1848. Muzica este atribuită tradițional lui Anton Pann.

Pregătește-te pentru interviul de cetățenie cu Civio: peste 590 de întrebări verificate, Mod Examen, repetiție spațiată și pregătire pentru interviu.

Articol cu scop informativ. Civio nu este afiliată cu nicio instituție a statului român; verifică întotdeauna cerințele actuale pe cetatenie.just.ro.